Psycho Teddy


Testing, testing. 2, 10, 2, 10

“- da ce esti nebuna?

- nu imi amintesc niciodata sa fi sustinut altceva!! :) ) “

de ce se intampla ca atunci cand sustii cateva lucruri diferite de normalitate, lumea te considera nebuna?

cata limitare, gen…


special thanks

deci, in ideea ca tot ce am simtit pana acum a fost o umbra a ceea ce este de fapt, vreau, in mod expres, sa imi cer scuze pentru inselarea opiniei publicului. dupa aceasta prealabila luminare, promit pe viitor o concordanta mai mare intre aparenta si esenta. multumiri speciale lui igor care m-a ajutat sa gasesc adevarata bariera psihica.


change in progress. lack of trust engaged

da, imi pare rau de ce s-a intamplat sambata. A fost un stres care s-a acumulat de-a lungul a catorva saptamani. A fost un dezechilibru in mine ce a dezlantuit toate. A fost o gelozie incredibila, sentimente demult apuse, ale caror senzatii s-au pastrat in amintire mult prea la indemana si mult prea promitatoare. Mi-am pierdut mintile cand de fapt s-au aratat a fi false, s-a rupt filmul cand am vazut cat de puternice sunt… le-am alimentat intr-una inconstient.

dar mai rau imi pare ca nu m-ai crezut cand eu am sperat ca vei intelege.


personal postscrptum

am dormit pe nori de fericire azi-noapte de la 5 juma la 10 juma. stiam dinainte ca o sa ma trezesc cu mult chef de viata, cu sentimentul ala sinistru ca detin secretul vietii. Acel secret al vietii pentru care se sinucid oameni in, ala pe care nu il descopera drogati la timp si cad in extrema cealalta, cel pentru care merita sa vrei sa iti traiesti viata cu un scop si nu pierdut in lume sihastru. YEEEY!!! juma de portie de bicicleta ca sa constientizez ca suntem o comunitate, si nu persoane care traiesc in bule, fara sa sufere consecinte de pe urmele actiunilor celorlalti.   de vrem sa crestem , o vom face impreuna, si nu denaturand societatea pe baza eternelor discriminari de orice natura ar fi ele.


dependenta de vise

e posibil ca, la fel cum devi dependent  de un drog, sa devi dependent si de o persoana?

e in imaginatia ta vreun pitic ce ar intoarce lumea cu fundul in sus pentru binele umanitatii? ei bine, in imaginatia mea nu e nici un pitic. nu ar avea nici un rost stand acolo. eu sunt de parere ca ne indreptam spre bine.

gata! stiu! e acelasi suflet rupt in doua! asta explica tot!!

mihai!!! bashti!!!

teren de joaca pentru mintea mea e o tara mare cu vise de oameni mari din care eu sa-mi fac castele de misip si pe care apoi sa le ia marea. Marea Neagra preferabil, caci asa or sa se piarda de mine in adancuri chiar din valuri.


ajungi verde dementa, suflete!!!

nu vreau sa-mi pun intrebari despre moarte sau trecut sau viitor, despre cosmos, extraterestri, spatiu sau timp. prezentul in momentul asta e lucrul cel mai palpabil. faptul ca fac ceva pentru viitor in prezentul acesta nu conteaza catusi de putin, conteaza ca fac ceva util in prezentul asta. util pentru mine, logic, pentru chiar acum. pentru ca aflu pareri si impresii ale unei vieti, ale unui om, ale unei experiente intr-o singura zi din viata, in loc sa o irosesc bantuind pe canicula, lesinand pe strada sau dand impresia ca sunt praf, sau mai grav: sa fiu praf pe caldura asta dementa. ajungi verde dementa, suflete!!!

deci ziceam… de fapt oricum suna cam fals ce zic la o a doua citire…o fi prezentul asta palpabil la atingere, dar daca nu e el concret in mintea mea, daca acolo de unde pornesc nebuniile si acolo unde se lamuresc misterele lumi el nu are nici un cuvant de spus, atunci poate la fel de bine sa se numeasca trecut, viitor, sau previziune, sau amintire, sau si mai rau in dorinta. si arata ca nici una, si ca toate la un loc

si pe caldura asta dementa ce fac? stau in casa in costum de baie sub aerul conditionat pornit sub pretextul ca citesc o carte. si am citit pana m-a apucat o pofta nebuna sa fac o bratara :| . logic ca e nebuna!!! cum plm sa te apuce pofta sa faci bratari?? te apuca pofta de o partida pe nisip!!! te apuca pofta de veeerde [app de verde :->] !!!! te apuca pofta de orice altceva!!! dar chiar de innodat bratari, monica mama? intr-un final am ajuns la un compromis: cand ma durea spatele de la stat aplecata la bratara o dadem pe citit, cand vroiam sa mai meditez un pic [azi luati de buna scuza, nu despicati firul in patru] ma apucam de innodat. dubios e ca am terminat bratara in loc sa termin cartea :| . maine insa se intrezaresc altfel lucrurile: termin cartea si canci bratara ca e duminica [ iau scuza de buna,  fara comentari! si maine la fel!!!!] !


analogii cu vama veche si studenta din mine

tentative de a trece prin viata ca prin apa imi apar la fiecare pas, in fiecare vis, in fiecare moment de “ebrietate” mentala. acum m-au facut studenta la Comunicare si Relatii Publice, dar eu insa ma simt ca intr-o cursa contracronometru cu ceilalti. nu e panica, nu nici macar agitatie, e doar o stare de vigilenta continua, o nevoie  de a citi continuu, continuu macar pentru a ramane la suprafata. nu stiu sa zic clar ce suprafata, suprafata oceanului din mintea mea. sau e marea neagra. si asta e  momentul in care totul incepe sa capate analogii cu vama veche, ca un fel de memento mori rastit o data si clarificat pentru toata viata.arch3


my life is not your’s anymore

azi-noapte am realizat ca de fapt m-am rupt de tine. ca motivul pentru care tu fumezi difera atat de mult de motivul pentru care eu fumez. pentru tine e starea de a fi ametit, pentru mine e linistea dinprejur pentru care m-am luptat de cand ma stiu, e sentimentul de pace si aceea alta latura a lumii considerata absurda de ceilalti


nu te vreau azi

o gasca de copii rebeli cu influente verzi in cap. acei copii ce-si scriu istoria in locuri in care au dat un cui. acei copii pierduti de lume, ce stau cu capul sus si ochi sticlosi pierduti in zari ce nicicand prezente in locul acesta nu au fost. facem ce facem si tot la stereotipuri ajungem, desi nu le cautam in voi, e doar tot ce aveti de aratat, e tot ce se poate scoate din tot ce stiti ca se face. si voi cu suflete reci si imbacsite de tutun ce vreti de la noi sa spunem? ca va iubim pentru viata ce ne-a fost data? cand noi am fost cei care au creat tot ce vezi ca ne inconjoara, tot ce imi trebuie si respir?


se poate sa crezi ca tot ce crezi e de neatins

se poate intrun mod sau altul sa crezi ca tot ce crezi in viata asta sparta e un absurd mai mult decat tangibil.

se poate probabil sa-ti creezi acele imagini credibile in mintea-nteceosata si sa-ti faci anturaje pe marginea lor abrupta

maine ai sa-ti iei viata de la capat si tripul va fi altul

iar lumea ta va fi de nepatruns, aceasi

iar orice soapta in ureche va fi un suflu catre culmi si mai inalte

si orice as incerca sa strig va fi un zgomot si nimic

si sufletul imi va cadea ca ars si gol din inaltele ceruri in care zbor

dar tu vei fi dormind atunci rapus de ale tale drumuri lungi


AZI NU!!!

am personalitate multipla si nici una nu este a mea cu adevarat. Adica nici una nu sunt eu. Aceea adevarata a mea sta undeva printre ele s nu ii vine niciodata randul sau nu reuseste niciodata sa iasa la suprafata; nu stiu de ce. Ii cunosc insa substanta si creez conditii ocazionale sa ramana singura, sa respire odata pe zi aer pentru continuitatea mea, pentru rezistenta si trairi